O POVESTE DE NESPUS
Intră în baie cu gândul să facă un duș și își zări în treacăt imaginea reflectată în oglindă. Se
întoarse ușor și se privi mai atent. Părea mai bătrână decât ieri. Niciodată nu a purtat grija
ridurilor, mai puțin al unuia dintre ele, cel de la rădăcina nasului, un rid format în lungii ani de
încruntare petrecuți într-o căsnicie toxică. Ridul ăla i se părea de-a dreptul un sanț și o deranja nu
doar aspectul lui, ci, mai ales, ce reprezenta el și unde era poziționat. Fix între ochi. Ca să-l vadă
în fiecare zi și nu cumva să uite prin ce-a trecut. N-o deranjau nici urmele lăsate pe pântec de
cele două sarcini, nici faptul că sânii erau mai lăsați decât și-ar fi dorit ea, dar își zicea din timp
în timp că o să-i ajusteze un chirurg la un moment dat. Apoi nu se mai gândea la asta.
NOAPTEA PE ULIȚĂ
E vacanţa de vară, la ţară, e noapte şi toată uliţa-i ciorchine pe la porţi, pe bancă, "pe şanţ".
Adulţii stau la taclale şi vorbesc pe ton scăzut parcă din respect pentru răcoare sau pentru lumina
lunii şi par să fi uitat de copiii care trebuiau expediaţi la culcare demult. Ăştia mici chicotesc pe
înfundate, atenţi să nu stârnească vreo babă vigilante care să-i uşuiască pe la casele lor, la somn.
ÎNTRE EXCESUL DE TREBUIE ȘI ARTA DE A ALEGE PENTRU MINE
Băi, ce mi-ar plăcea să vă spun ceva cu sens, plin de miez și de simțire, să vă dau pe spate. În schimb, o să vă alegeți cu niște bolboroseli din astea, de confesional. Așa că pregătiți patrafirele, că încep.
ANII 90, VREMURI TULBURI, ȘANSE UNICE
Mie mi se par fascinanți anii 90. Ca orice perioadă de transformări profunde, despre care doar citisem până atunci. Pe asta am trăit-o și am perceput fără să notez atunci, subtilitățile momentelor, efervescența generală din care încercau să se contureze lucrurile și tușele groase date de specificul cultural din spațiul ăsta, în care trăim. Erau vremuri în care te trezeai provocat să încerci, să faci ceva, să nu stai. Cel puțin așa simțeam eu. Poate să fi fost și vârsta, dar vremurile se pretindeau tabula rasa.
ALEGEREA DE A ALEGE. EN FANFARE ÎN VÂRTEJUL VIEȚII
Într-o fază primară a gânditului duminical, studiam procesul prin care îmi fac eu alegerile. Fie că e vorba de relații, de job sau de orice fel, dar importante. În esență, am acționat de timpuriu după un concept pe care l-am putut defini abia la maturitate.
Ultimele postari